Black Friday

Ziua în care omenirea uită tot ce a învățat despre autocontrol, bugete și decizii raționale, ziua în care și cei mai calmi oameni își pierd mințile la vederea unui „-70%” scris cu font roșu, bolduit.
E perioada în care marketingul se îmbracă în haine de sărbătoare și îți șoptește cu voce blândă: 

„Hai, doar o dată pe an e reducere la tot. Meriți și tu ceva frumos.” Și tu ca un fraier veritabil, îl crezi, pentru că vrei să crezi.
 

Pentru că undeva, în adâncul sufletului, încă mai speri că televizorul ăla de 190 cm chiar costă doar 999 lei, că frigiderul știe să facă gheață și glume, și că universul, în sfârșit, te recompensează pentru tot anul în care n-ai avut bani. :))

Dar adevărul e altul: reducerile nu vin să te răsplătească, ci să te testeze!

Totul începe cu o reclamă. Una simplă, aparent inofensivă: 

„Reduceri masive! Doar azi!”

Tu, om modern, informat, sceptic chiar, dai click doar „să vezi”. doar că după zece minute ești deja cu cinci taburi deschise, două produse în coș și o voce interioară care îți spune că „n-ai cum să pierzi ocazia asta”.
Ocazia asta, desigur, e o pereche de căști wireless care să-ți țină de urât în timp ce aștepți următorul salariu, reducerea e o emoție, nu un preț.
E acel sentiment că ești deștept, că ai păcălit sistemul, că ai găsit chilipirul suprem, numai că, surpriză: sistemul are Excel-ul, tu ai impulsul.
El știe exact cât ai fi dispus să plătești „pe promoție” și, cu o delicatețe de chirurg, îți servește cifra perfectă între „ieftin” și „riscant de scump”.

Un alt mit al Black Friday-ului e “stocul limitat”.
„Grăbește-te! Au mai rămas doar 3 bucăți!” – scrie mare, cu litere care pulsează ca o alarmă de incendiu.
Tu te uiți la ceas, intri în panică și cumperi.
Și peste o oră… produsul e din nou pe stoc, miracol!!!
Fie ți-au făcut re-stocare în timp real, fie Dumnezeu chiar iubește marketingul agresiv. :))

Și apoi sunt site-urile acelea miraculoase, apărute din neant, cu nume care sună vag cunoscut: „eMegaSale.ro” sau „TechSuperBlack.ro”.
Au reduceri de 90%, poze frumoase, texte scrise probabil de AI și o adresă de contact care, dacă o cauți pe Google Maps, te duce într-un câmp.
Dar pentru că e Black Friday, o parte din tine zice: 

„hai că poate e totuși real, n-o fi toată lumea rea.”

Și așa ajungi să donezi 300 de lei unei entități abstracte care ți-a vândut „cel mai bun aspirator fără praf”.

Cei mai mulți oameni cumpără lucruri de care n-au nevoie, e o tradiție deja.
În fiecare an, zeci de mii de oameni își comandă aparate de făcut popcorn, fiare de călcat verticale, boxe „inteligente”, tastaturi luminoase și tot felul de chestii care vor ajunge, inevitabil, în dulapul ăla de „poate o să-mi trebuiască vreodată”.
Spoiler trist dar adevărat: nu o să-ți trebuiască.
Dar senzația aia de „am prins o ofertă” e ca o drogare ușoară, ține puțin, dar e intensă, și nu, Black Friday nu e o zi, e o eră.
A început timid, cu o vineri. Apoi a venit „Black Week”, apoi „Black Month”, și acum probabil urmează „Black Quarter” – trei luni de reduceri la același preț ca înainte.

Trăim dintr-o promoție în alta, ca și cum timpul se măsoară în coșuri pline și livrări întârziate, dar să nu fiu ipocrit, am fost și eu acolo.
Am trăit emoția unei oferte „care dispare în 15 minute”, am cumpărat chestii inutile doar pentru că scria „doar azi”.
Și da, m-am simțit prost după, dar am râs.
Pentru că asta e lecția supremă de Black Friday: nimeni nu scapă neatins, doar mai conștient.

Adevărata reducere nu e cea din coșul de cumpărături, e aia din impulsuri, din iluzii și din nevoia de a cumpăra fericirea în rate.
Dacă reușești să nu cumperi nimic, felicitări… ai economisit bani, timp și o mică parte din demnitate.

Iar dacă totuși cedezi și cumperi ceva, măcar fă-o cu stil, râzi de tine, pune un hashtag ironic, și promite-ți că la anul vei fi mai înțelept.
 

Așa cum promiți mereu.

Black Friday e, până la urmă, este o oglindă a noastră. ne arată ce ne dorim, ce ne lipsește și cât de repede uităm că fericirea nu vine cu garanție extinsă.
Și poate că exact de asta ne place, pentru că e un haos previzibil, un spectacol care ne face să râdem, să oftăm și, uneori, să mai cumpărăm o prostie pe care o vom regreta elegant luni dimineața.

Problema nu e că ne oferă reduceri, ci că ne oferă speranță la preț întreg.

Cere și ți se va da!, Alex 9:33 (ora, nu versetul!)